Prim plan cu o privire cercetatoare 14-05-08_1755CORECTITUDINE SI GRESEALA
Limba vie este creată dinamic de vorbitorii ei, lingviștii nu fac decât să gloseze cuvinte, atlase dialectale, expresii idiomatice, neologisme, arhaisme etc. Mai veghează, prin lucrări normative, cum sunt dicționarele ortoepice și ortografice (era să zic ‘ortopedice’; ar fi fost corect?) ale limbii, asupra menținerii ‘sănătății’ limbii, fixează barierele gramaticale între corectitudine și greșeală. Profesorii de limbă maternă (că e româna, că e franceza, engleza sau oricare altă limbă) nu sunt decât umilii emisari ai tezaurului lingvistic prin care ne reprezentăm ființa vie a sinelui. Mă fascinează însă posibilitatea coexistenței în limbă a formei greșite cu forma corectă a cuvântului. Să dau niște exemple:
1) unul arhaic: în perioada scriitorilor epocii moderne de la ‘pașopt’ (Alecu Russo, Heliade Rădulescu, Nicoale) Bălcescu, V. Alecsandri, Ion Ghica etc, preocupați cum îi știm de moștenirea literaturii populare, de strângerea creațiilor orale și publicarea lor cu scopul de a le face cunoscute unui public mai numeros. Alecsandri a publicat astfel în volum una din variantele cele mai răspândite ale Mioriței, pe la 1852, cea pe care copiii de azi o învață și o cunosc prin gimnaziu sau liceu. Ei bine, în această variantă apare versul și verbul: ‘Se cobor la vale’. Fiind o formă verbală utilizată de un creator popular, acest lucru înseamnă că în limba vie, vorbită, se folosea omonimia fonetică verbală între pers. I sg. și pers. I. pl., omonimie rezolvabilă prin situarea în context și prin marca diferită (în acest caz) a pronumelui reflexiv conjugat la diateza reflexivă. Imi imgainez că încurcăturile/ confuziile apăreau, în vorbire, când verbul era folosit la diateza activă: ‘Eu cobor’ = ‘Ei cobor’. Implicațiile unei astfel de potențiale confuzii sunt răvășitoare, căci aduc atingere categoriei cantității. Forma, incorectă din punctul nostru actual de vedere, era folosită atât în literatura populară (deci și în vorbirea curentă), cât și în literatura cultă (de oamenii instruiți, învățați la școlile din Apus).
2) un exemplu actual, situat în categoria tendințelor evolutive ale limbii: verbul ‘a părea’ de conjugarea a 2-a (normat astfel de dicționarul ortoepic și ortografic din 1982), care oscilează, în fapt, între conjugarea a 2-a și a 3-a din pricina modului în care este folosit de vorbitori. Normat ca fiind de conjugarea a 2-a, dar folosit uneori (greșit) ca fiind de conjugarea a 3-a, lingviștii se întreabă cât mai are verbul până să migreze de tot cu o treaptă mai sus, în următoarea categorie numerică decât cea în care l-au clasificat ei. Si asta datorită faptului că în conjugarea a 2-a se află puține verbe (nu mai mult de 10), deci pare să fie o conjugare supusă…extincției, prin migrarea verbelor din sânul ei…într-altul mai primitor și mai călduros prin prezența unor verbe infinit mai numeroase.
Astăzi, e considerat greșit să spui ‘ei cobor’ (ceea ce era corect acum aproape 200 de ani) și e greșit să spui ‘voi pare un prost’ (aplicând reguli de conjugarea a III-a unui verb din a 2-a ). Insă, cine știe cum se vor schimba lucrurile peste 100 de ani cu acest verb, când noi vom fi deja…fabulă.

Anunțuri

4 răspunsuri to “Dezbateri lingvistice”

  1. Slavomir Says:

    Alunita, iata de ce cred in putinatatea cuvintelor. Fluiditatea limbii se vede atat de accentuat de afara. Aproape ca nu mai recunosc limba anilor 1980… Peste o suta de ani doar ideea in costumul de plaja va supravietui.
    Nu cred ca Dostoievski or Tolstoi or Man or Hesse or altii ca ei se vor evapora. Trupul unei scrieri se va imbraca in alte haine, mai putin festive dar mai practice…

    1. tagore6699 Says:

      Dragă Slavomir, mulțumesc de vizită și pentru timpul acordat răspunsului. Mi-ar place să detaliezi puțin răspunsul, deoarece l-am întors pe toate părțile și nu prea am înțeles lucrurile în care crezi pentru moment. N-aș vrea să mă lansez într-o discuție, înainte de a-mi aduce și alte argumente în sprijinul credințelor tale. Indrăznesc să disting una dintre ele: că scrierile viitorului se vor muta în spațiul virtual, iar noi vom citi operele marilor scriitori de pe site-uri de e-books-uri sau din biblioteci virtuale? Asta e?

  2. tagore6699 Says:

    Mulțumesc frumos pentru vizită și apreciere. Sunteți ca de obicei concisă, în genul atât de apreciat al spiritului latin ‘non multa, sed multum’ sau ‘multum in parvo’.

  3. Maria Dipse Says:

    Apreciez articolul si pentru ca este foarte „vioi”,.
    Nu numai ca te tine treaz, dar iti si trezeste interesul.
    M.D

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s